vineri, 4 ianuarie 2013

Capitolul 11

 Capitolul 11


   Offf, e luni, din nou. M-am obişnuit prea tare cu lenevitul dimineaţa. Dar, asta e, ne resemnăm. După rutina de dimineaţă, mă îndrept către şifonier. Întrebare întrebătoare, cu ce să mă îmbrac. Hmm... ştiu. O pereche de blugi, tricoul meu preferat cu 'Loveee Music' o jachetă, teneşii şi sunt gata. Cobor la bucătărie pentru un mic dejun rapid, când dau nas în nas cu Max.
    --Neaţa somnorosule.
    --Pff, tu vorbeşti.
   Coborâm în linişte până la bucătărie unde mâncăm fiecare câte un bol de cereale.
    --Mergem cu maşina mea azi.
    --Dar eu vreau să merg cu puiul meu azi la şcoală.
    --Îmi pare rău Kitty Kath, dar mergi cu mine astăzi.
    --Awf bine.
   Îmi iau geanta, urcând în maşină. După un drum foarte scurt, (Nu cred că am mai văzut pe cineva să conducă aşa de repede) ajungem în curtea şcolii. Unde, ca de obicei în ultima vreme e o îmbulzeală maximă. Tot am impresia că am uitat ceva. Dar ce.... asta e, am sport azi, cu noul antrenor aka profu de pshihologie. E şi o parte bună la asta. O să fie linişte. Băieţilor pare să le fie oarecum frică de el. Mă îndrept către vestiare pentru a mă schimba în echipament. Sper că o să înceapă cu antrenamentele de volei. Nu de alta, dar se cam apropie campionatul iar noi nu am făcut decât un antrenament.
    --Bună ziua!
    --Bunăăăă Ziiuaa! repetăm noi în cor.
    --Ştiu că voi fetelor trebuie să vă antrenaţi pentru campionatul de volei. O să o facem, doar cu câteva mici schimbări.
    --Şi cam care ar fi alea? Din nou, eu sunt cea care întreabă.
    --O să jucaţi în echipe mixte.
    --D...dar..
    --Nici un dar Domnişoară Jhonson. Asta se cere în campionatul de anul ăsta: Echipe mixte. Am aici cele două echipe. Echipa numărul 1: Jhonson, McLane, Carson, Monroe, Sancez şi Mason. Nu tu puştoaico frate-tu. Echipa numărul 2: Mason, Bronde, Hunter, Ramirez, Smith, Black. Acum, luaţi-vă locurile pe teren.
   Perfect, n-am ce zice. Nu e destul că sunt cu Max în echipă, mai trebuie să fiu cu ochii şi pe Chad. Mai ales că jucăm împotriva perechii lui de la ora de pshihologie. Tocmai de aia o să tindă să se lase mai moale. Ceea ce nu o să permit, chiar dacă cea mai bună prietenă a mea e în echipa adversă.
   N-au trecut nici 10 minute şi deja suntem conduşi cu 5 puncte. Nu îmi vine să cred.
    --Chad! Dacă încă o dată mai loveşti mingea atât de încet nu ştiu ce fac cu tine. Chiar vrei să facă V mişto de tine tot restul săptămânii.
    --Gata, Chad cel bun a plecat în vacanţă.
    --Aşa te vreau. Maaax nu te mai holba la Alexiss, holbeazăte la minge are mult mai mult aer decât ea şi în plus e mult mai rotundă.
    --HaHa nu te ştiam aşa competitivă Kitty Kath.
    --Nu mai îmi spune aşa te roog.
    --I-aţi gândul de la asta.
    --Fereşte.
   Huh, la fix, nu credeam că pot să salvez mingea asta. La cât de încrezătoare a fos Alexiss când a lovit mingea nu mă mir că nu a mai fost atentă la ce se întâmplă. Tocmai de asta mingea a căzut exact în faţa ei, noi reuşind să ridicăm pţin scorul în favoarea noastră.

***

    --De ce nu te-ai uitat după minge, nu ştii că piticania asta le scoate pe majoritatea?
    --Tu vorbeşti, eşti la fel de înaltă ca mine.
    --O să regreţi ce ai spus. Josh, fără milă.
    --S-a înţeles şefa.
   Însfârşit unul care ştie cum trebuie să lovească o minge când trebuie să servească. Acum, mingea e la Max, care îi pasează lui Chad, el o ridică mai sus dându-se la o parte pentru a o lăsa pe Kath să atace şi Bum, am reuşit să o preiau, pasându-i lui Josh care a lovit mingea destul de tare încât să treacă peste fileu şiii punct. Am câştigat.
    --Eşti cel mai tare.
    --Eh nu la fel ca tine.

***

    --Pe bune, Chad, îţi era aproape în braţe. Oricum, îi facem praf data viitoare.
    --Hei amica, bun atac.
    --Mersi, foarte bună metodă de încurajare n-am ce zice.
    --Am învăţat de la maestră. ce zici să mergem să ne schimbăm şi după să bem o cola.
    --Sigur, mai ales că trebuie să îţi copiezi tema la algebră.
    --Am avut teme la Algebră.
    --Mhm.
   Săracii băieţi se uitau la noi ca trăzniţi. Bine, toţi înafară de Chad, care e obişnuit cu fazele astea. În teren nu ne cunoaştem una pe alta, pentru că doar aşa putem să ne certăm, mai ales dacă suntem în echipe adverse, cum am fost şi azi. Dar, la sfârşitul meciului, ne împrietenim din nou, comportându-ne ca de obicei.  După o cola revigorantă, ne-am reîntors la plictisitoarele noastre ore.